Vaca Verde se spală numai cu Ariel

Aceasta nu este o reclamă la un detergent ci o recenzie la un hotel. Pentru că sunt vacă și îmi permit!

Weekend-ul trecut am fost cu Ariel la Cluj, la Electric Castle. Și fiind extrem de prețioasă și de prințesă am ales să stau în camera de hotel toată ziulica decât să mă mocirlesc cu purceii. Am vrut să mă relaxez și să dorm într-unul din cele mai bune paturi din câte mi-am odihnit vreodată copitele.

Cam dificil să găsești cazare în Cluj când sunt evenimente importante așa că vă sugerez să faceți asta din timp. Eu am avut noroc și am găsit cazare la West City Hotel, care e pe undeva prin Florești, la intrarea în Cluj. Nu-i departe, ba chiar e la vreo 10-15 minute de mers cu mașina față de centrul Clujului. Și pe lângă asta e și pe artera principală așa că nu trebuie decât să mergi drept și ajungi în Cluj.

E un hotel de 4 stele care arată foarte bine, e construit de la zero (ceea ce înseamnă că nu vei da peste ceva renovat) și eu zic că merită toată atenția. E unul dintre cele mai faine hoteluri în care am stat. Camerele sunt mari, ai loc să-ți arunci toți chiloțeii și cioropeii și tot mai ai loc de altceva, paturile sunt incredibil de pufoase și nu te lasă să te dai jos din ele, draperiile ucid orice lumină (practic habar când s-a luminat de ziuă), e foarte curat, dușurile sunt open space și nu se umple toată baia de apă și nu mai rămâne decât să-ți pui halatul pe tine și să cobori la micul dejun care poate fi servit într-un restaurant foarte fain, unde te vei sătura pe deplin din ce au ei acolo de oferit. Personalul e foarte amabil și n-am găsit oameni care să lucreze în silă sau să se poarte cu tine ca și cum ar trebui să vii acolo pentru ultima oară (așa cum se înâmplă în multe alte locuri).

Și acum vine surpriza cea mare! Știți cât am dat pe noapte? 350 de lei? 500 de lei? Neaaah! Am dat fix 200 de lei pe noapte. Având în vedere că și cele mai mizerabile pensiuni ajung să-ți ceară 150 de lei pe noapte, practic n-ai avea nici cel mai mic motiv să nu stai aici. Singurul lucru care mi-a lipsit a fost un centru spa, sau o piscină, ceva, că deh, sunt prințesă. În rest, ăsta e locul unde o să mă cazez ori de câte ori vin în Cluj.

Și nu s-a supărat nimeni că ”unii” au cărat tot nămolul de la festival în hotel. :))) De la mine primește atâtea vaci câte stele are, căci dacă nu ai mașină, e cam incomod de ajuns până în centru.

Some moments are just priceless! 😊 #denepretuit #contactless #ElectricCastle #vscocam

A photo posted by Alex Damian (@psihotrop) on

Care este cea mai bună muzică?

DSC_0643

M-am întristat ca vaca ieri când am auzit de B.B. King. Asta pentru că vaca de mine ascultă și muzică atunci când călătorește și nimic nu sună mai bine pe lumea asta decât jazz-ul și blues-ul. Și mi-am adus aminte când am fost eu în noiembrie, anul trecut, la cel mai bun club de jazz din Europa, Ronnie Scott’s Jazz Club.

Clubul se află în Londra, în cartierul SOHO. E cotat ca fiind cel mai bun club de jazz deoarece aici vin cele mai mari nume din lumea jazz-ului și bineînțeles și pentru că am fost eu acolo. Chiar dacă am ajuns la 55 de ani de la deschidere. Iar numele vine de la unul dintre co-fondatori care a fost și un adevărat jazz man.

Cum ai trecut pragul, te întâmpină o atmosferă intimă, slab luminată, pereți căptușiți în culoarea roșie sau vișinie și multe portrete alb-negru ale jazz men-ilor. Eu am făcut ochii mari de tot, odată pentru că îi recunoșteam pe câțiva dintre ei și apoi pentru că am aflat că era 40 de lire intrarea (cu meniu inclus, mese confortabile, fițe). Dar am aflat că poți urca la etaj unde intrarea e doar 7 lire. Diferența este că poți să mănânci doar niște sandwich-uri, iar băutura ți-o cumperi singur de la bar. În rest, în ambele săli ai parte de muzică jazz live!

Ce mi-a plăcut e că la intrare am fost întrebată dacă am chef de vorbă sau nu. M-am simțit ofensată în primă fază, vă dați seama, adică eu cel mult trag un muget de apreciere la adresa artiștilor, dar nu vorbesc. De fapt, întrebarea ți se pune ca să știe unde vei fi așezat la masă. Mai în spate (pentru cei care au limbariță) sau în față (pentru cei care trebuie să tacă din gură). Wow! Mi s-a părut o chestie foarte tare de mi-am ciulit imediat urechile. Adică există un loc pe lumea asta unde se impune respectul pentru un artist muzician? Da, există. Și chiar dacă locul s-a umplut până la refuz (unii au preferat să stea și în picioare), nimeni nu a scos vreun cuvânt.

Prețurile sunt obraznice ca-n Londra. O colicică e 2.80 euro (sticlă d-aia mică), dar când i-am spus că nu vreau gheață mi-a umplut un pahar de 500 cu o sticlă de cola, mi-a mai desfăcut o sticlă ca să completeze și mi-a cerut 3.20 euro. Restul de cola a aruncat-o. Sacrilegiu! Oricum, prețurile le puteți afla și de pe site.

E un loc pe care musai trebuie să-l vizitezi dacă treci prin Londra. A fost unul dintre cele mai frumoase momente de anul trecut, chiar dacă abia acum vorbesc despre el. Și ce-mi pare rău e că Bucureștiul a pierdut tradiția pub-urilor de jazz live, așa cum ne obișnuisem în anii trecuți. Dar uite că vă dau o mostră de cum sună la Ronnie, dacă vă e dor de un jazz live.

Vaca la Fortăreață

DSC_0183

Noh, am uitat să vă spun că atunci când ajuneți în Corfu, musai să vizitați și Vechea Fortăreață a orașului.

Dacă veniți cu mașina sau autocarul de-a lungul coastei, o s-o vedeți cu siguranță, iar vechiul templu grecesc (care de fapt nu-i decât o biserică ridicată de englezi pe la 18zeci și ceva) dă un aer de autenticitate locșorului.

Intrarea te costă 4 euro și nu ai nevoie de o taxă specială pentru a fotografia sau a filma. Și cel mai mult merită pentru priveliștea minunată pe care o ai de sus, de lângă far, asupra întregului oraș Corfu.

Pe mine m-o bătut un pic vântul printre urechiușe, dar m-am simțit excelent!

DSC_0200

Acest articol a fost scris in infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat de TurismMarket.comin parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA (www.lamonzashop.ro) si Art & Craft(www.artandcraft.ro)

Iar aici, puteți să vedeți un album întreg de poze din excursia #GreekExplorer.

Vaca Verde la E3 by Entourage

VV la E3-0134

 

Sunt o vițică liniștită din fire, caut locuri unde să mă tolănesc ca vaca și să zac liniștită fără să mă deranjeze nimeni. Și dacă găsesc un loc unde să fiu servită și tratată cum trebuie, atunci nu mai vreau nimic.

Am găsit săptămâna trecută E3 by Entourage pe Floreasca. Am zis că dacă o să-mi deschid vreodată un restaurant, o să fac o cameră de lounge, unde lumea să se retragă după ce papă tot. Asta pentru că de multe ori stau foarte chinuită la masă, indiferent de restaurant sau cât de scump e.

La E3 asta m-a atras din prima. Confortul. Adică au niște canapele unde poți să te trântești și să nu te mai ridici de-acolo. Mai papi, mai iei o pauză, mai sorbi din sucure, limo sau vin, etc. Locul în sine e foarte fain și în timpul zilei se aude jazz la un volum perfect încât să poți purta o conversație cu cineva fără să fii nevoit să mugi ca disperata (ca în multe alte locuri).

Ca prețuri e în zona medie, obișnuită. E Floreasca, dar nu te sperii de meniu. Pastele alea patru brânzici din poză au costat 27 de lei, iar colicica ajunge până în 10 lei. Așa că merge să-ți petreci aici o după-amiază liniștită, sau mai multe, de ce nu.

Oamenii care vin aici sunt foarte faini. Ziua vin mai mult fetele ca fetele, iar seara (în special în weekend), locul se transformă într-un fel de social club, unde fiecare e atent cum se îmbracă și cum arată. Păcat că poate deveni extrem de aglomerat, dar nu e ca și cum cineva dansează aici și n-ai avea loc. 🙂

Dau 4 vaci din 5 și vouă vă recomand să-i treceți pragul cel puțin odată. Și luați un taxi, că în zonă mai e un pic și mașinile vor parca unele peste altele. 🙂

Cu placa la Arena Platoș

 

Processed with VSCOcam with m5 preset

În căutare de senzații noi, am decis să mă dau și eu cu placa ca vaca, că tot am văzut eu lumea disperată pe pârtii, ba cu placa, ba cu schiurile. Și cum pe Valea Prahovei leșin de aglomerație, am zis să merg un pic mai încolo, că știu eu o pârtie tare faină!

Processed with VSCOcam with kk1 preset

Mai exact, m-am dus la Arena Platoș. Pârtia asta e situată la Păltiniș, la vreo câțiva kilometri de Sibiu. Ca direcție, întreabă lumea din Sibiu cum ajungi la Muzeul Satului și de-acolo ține-o drept până ajungi pe pârtie. O să treci chiar prin Rășinari, poate cea mai frumoasă comună din România. Strada principală (106A) e foarte îngustă. De fapt nu are nici trotuare, ceea ce înseamnă că toate casele sunt fix la marginea drumului. Zici că mergi printr-un tunel de case colorate și fiindcă nu prea-i loc, nici mașinile nu au cum să parcheze acolo. Musai de făcut niște poze, dacă ești pasionat.

Processed with VSCOcam with a6 preset

La Arena Platoș ai parte de una dintre cele mai bune pârtii din țară, unde poți învăța să te dai cu placa sau cu schiurile. Mai ales dacă ai copilași pe-acasă. Nu e aglomerat, e într-o zonă absolut superbă (oamenii pe-aici au vrut să dezvolte turismul încă de pe la 1800 și ceva) și chiar mă gândesc după ce se topește toată zăpada, o să vin aici să pasc toată iarba! 🙂

Chiar la baza pârtiei ai un centru de închiriat echipament. Dacă vrei să-ți închiriezi bootsi și placă sau clăpari și schiuri, te costă 50 de lei echipamentul pe zi (cu tot cu cască, fără e 40). Restul echipamentului (costum de schi/snowboard, mănuși, ochelari, etc) le poți lua de la Intersport sau Decathlon. Ba mai mult de-atât, poți apela și la școala de instructaj locală, unde vei da peste niște oameni care te vor învăța să-ți ții echilibru și să nu cazi ca o vacă din prima. Apoi ski pass-ul pe zi este de 58 de lei (iar în sezon care nu mai e acum, este 75 de lei pe zi). În el ai incluse două pârtii, un telescaun și două T-uri.

Processed with VSCOcam with kk1 preset

Evident că fiind singura vacă de pe pârtie (cine-a mai văzut așa ceva), am și câștigat primul loc. M-am simțit ca o vacă specială. Apoi mi-au ghiorăit mațele de foame și m-am dus să pap ceva rapid la restaurantul de la baza pârtiei unde poți mânca un sandwich vegetarian cu 8 lei, o porție de cartofi cu 5 lei plus niște sortimente de brânzică plătite la gramaj sau chiar paste cu parmezan în unele zile. Cutia de colicică sau cafeluța este 6 lei. Bericioaica e vreo 5 lei.

Processed with VSCOcam with kk1 preset

Leșinată după atâta efort, m-am târât până în parcare la prima mașină și m-am dus la cazare să mă culc. Sunt destule pensiuni în zonă unde poți poposi (eu am stat la Vila Romantic) dar dacă vrei să te simți cu adevărat ca în Austria, atunci vă recomand hotelul Hohe Rinne. E cu spa-uri, cu masaje, cu saune, cu de toate! Și locul este de vis. Te simți ca în decorurile din Twin Peaks!

Ce nu mi-a plăcut? Păi nu prea am avut de ce să mă plâng. Aici doar turiștii se plâng, în rest lumea de pe-aici îi tare faină (cu excepția recepționerului grumpy). Poate faptul că în continuare se construiesc pensiuni dar drumuri nu, ceea ce face ca accesul la ele să fie un pic dificil pe timp de iarnă. Dar asta se întâmplă cam peste tot.

 

Vaca Verde @ Cărturești Carusel

Carturesti Carusel-1672

Mare deschidere la Cărturești Carusel azi, în Centru Vechi. Mare cât o vacă, așa că am zis să mă duc și eu. Și de cum am intrat, am zis că putem să concurăm lejer la cea mai frumoasă librărie din lume!

Noua locație de pe Lipscani aduce un aer mai proaspăt și mai civilizat, alături de H&M-ul de mai sus. Am început să înțelegem nevoia de a aduce oamenii și turiștii în Centru Vechi pentru mai mult decât terase, cluburi și shaormerii.

Dar ce oferă noul Cărturești? Păi, o clădire absolut superbă. Interiorul mi-a pleoștit cornițele de uimire și m-am holbat ca vaca minute în șir. La fel și primii vizitatori care pozau de zor interiorul. Te duce cu gândul la sora mai mică din Brașov, care e oarecum pe același stil de clădire. La parter și următoarele două niveluri ai parte de cărți (așezate pe categorii) și cadouri. La al treilea nivel este un spațiu expozițional (pictură sau fotografie), iar la ultimul nivel este o cafenea. Mai există și subsolul unde vei găsi cd-urile cu muzică, dvd-urile și blu-ray-urile cu filme sau muzică, cărțile de colecție și căștile audio.

Ce nu oferă noul Cărturești? Păi, în primul rând mi-a venit să mă tolănesc undeva printre rafturile alea, dar n-am avut unde. N-am vrut să urc până sus la cafenea, ci acolo între cărți. N-am găsit decât vreo două fotolii și tot atâtea scaune pierdute. Probabil pe viitor (sper) vor fi mai multe, căci ăsta e primul feeling. Nici cafeneaua nu oferă atât de multe locuri pe cât ți-ai dori (de reținut că tot spațiul folosit este doar pe margini, mijlocul oferindu-ți o priveliște superbă, doar). Și la final realizezi că de fapt nu sunt atâtea cărți pe cât poate ți-ai dori, albume de artă cred că găsești mai multe la anticariat, iar în materie de muzică și filme… Sigur librăria de la Romană are mai multe opțiuni.

Pot spune cu copitele pe coarne că încă nu avem o librărie ”ca-n afară”. Adică tot nu avem o colecție completă de filme, muzică și cărți, ordonată și aranjată pe categorii sau alfabetic. Practic, noua librărie Cărturești pare să fie mai degrabă un loc de promenadă. Este într-adevăr foarte frumoasă, toți ar trebui s-o vizităm și să aducem turiștii aici, dar nu aș putea spune că este foarte practică. Motiv pentru care primește doar 4 vaci din 5 🙂

Eram acasă, la Hofburg

Innsbruck-2-33

Cum unde eram? La reședința mea de iarnă din Innsbruck. La Palatul Imperial sau Hofburg, cum îi spun supușii deși eu nu reușesc niciodată să-l pronunț fără să scuip pe cineva.

Mi-am luat o lună de concediu și de leneveală și unde altundeva să-mi odihnesc cornițele regale decât la reședința strămoșilor mei Habsburgi. De vizitat puteți să-l vizitați și voi. Vă dau voie. Dar pentru asta trebuie să plătiți vreo 10 euro, bir. Și ar fi bine să veniți între 9 dimineața și 4.30 după masa.

O să vă placă mult aici. Soiul meu de vacă regală a fost invitată în multe palate, dar aici mă simt cel mai bine. Căci din palat ies direct într-unul din cele mai frumoase orășele din Europa pe care Alpii îl înconjoară ca niște străjeri iscusiți. Și toți prietenii mei pe care i-am invitat aici s-au simțit foarte bine.

Dacă vreți să aflați mai multe despre acest Palat, vă invit să consultați site-ul lor. Sau pur și simplu să veniți să-l vizitați și apoi să mergeți la schi. Cu mine o să vedeți mai multe poze pe contul meu de Instagram.

Singurul lucru trist legat de acest loc este că nu aveți voie să faceți poze. Dar chiar și-așa vă aștept cu nerăbdare la această reședință a mea de iarnă și vă asigur că o să vă simțiți excelent.

Innsbruck-2-39

Auskia este un eveniment realizat cu sprijinul landului Tirol și susținut de Austria.infoLufthansaBMWIntersport & OTP Bank. Powered byBURN. #auskia, #lovetirol, #tirol, #lufthansa, #bmw, #otpdirekt, #burn

Vaca Verde la Kryptonited Z.inc

2014-12-18 09.14.51 1

Am spatele asigurat. Sunt atât de prețioasă încât toți super eroii Marvel au hotărât să-mi apere cornițele cu orice preț! Are cineva curaj să se ia de mine?

Săptămâna trecută am trecut pe la Kryptonited Z.inc, un loc unde atunci când dai în mintea copiilor (sau a vițeilor), e bine să vii aici. Și spun asta pentru că nu știu exact ce denumire să-i dau. Nu e un magazin de jucării, nici cafenea sau ceainărie, clar nu e nici sală de jocuri, sau de fapt sunt toate la un loc! Stai că m-am încurcat și eu în copite 🙂

Kryptonited e un comic book store cafe, un loc unde poți să vii cu prietenii și să te joci o grămadă de boardgames-uri, să alegi să te joci pe Xbox, poate un șah cu personaje din filme, sau să-ți cumperi figurine cu eroii preferați. Pfoai, păi știți de când așteptam să văd o chestie d-asta și la noi? M-am dus de îndată acolo și m-am împrietenit cu eroii și m-am cocoțat ca vaca pe răufăcători. Vader a cedat zâmbetului meu irezistibil!

2014-12-18 09.18.52 1

Se pare că nu sunt singura care și-a dorit un astfel de loc, căci două fete care împărtășesc pasiunea pentru action figures au deschis acest loc pentru pasionații genului. Și au avut o idee genială pentru că au deschis abia de vreo 2-3 săptămâni și e full cam tot timpul. Și au făcut asta tocmai pentru că voiau să-și cumpere action figures și își dădeau seama că n-au de unde, decât comandă pe net din afară. Ei bine, nu s-au plâns ca prețioasa de mine și s-au pus pe treabă și și-au deschis propriul business de cum au ieșit de pe băncile facultății. Nu știu dacă ați înțeles, dar fetele astea două (care sunt și cele mai bune prietene) nu și-au căutat un loc de muncă după facultate, ci și-au deschis propriul business fără să mai stea pe gânduri.

Iar metoda de plată e una care începe să prindă din ce în ce mai mult la noi. Nu plătești pentru boardgames-uri sau consumație, ci plătești pentru orele pe care le petreci acolo. Pentru o oră plătești în medie 10 lei și poți să te joci ce boardgame vrei tu, sau să te joci în camera cu Xbox și primești și o băutură din partea casei. Oferta devine mai tentantă dacă vrei să petreci mai multe ore sau dacă vii înainte de ora 17.00.

Fetele vor să se implice în cât mai multe proiecte și chiar și acțiuni caritabile. Uite, mâine așteaptă pe oricine vrea să doneze jucării, cărți sau hăinuțe pentru copiii din Budimex. Sunteți așteptați cu ceaiuri aromate și turtă dulce din partea casei. Iar de transportul donațiilor voastre se va ocupa Moș Crăciun din Taxiul cu Bomboane. Nu e drăguț? 🙂

E o afacere la început de drum, care merge nesperat de bine, iar planuri de viitor există cu duiumul, dar toate la timpul lor. Eu vă sugerez să vă luați gașca de prieteni la o seară de board games și să veniți aici. Și dacă încă nu v-am convins, hai să vi le prezint pe Alla și Carina, cele două fete care vă vor întâmpina în fiecare zi aici. Au și un Selfie Wall și m-au rugat să fac un selfie cu ele, doar că tati s-a băgat el repede ca vaca între noi să facă poză. Ce să spun…

2014-12-18 11.20.16 1

Lockside Bar & Kitchen

Processed with VSCOcam with f2 preset

Când m-am plimbat prin Londra, mi-a șoptit mie o prietenă dragă să mă duc în Camden. Pfoai de copitele mele! Ce de lume, CE lume! Coadă la metrou, plin de oameni, dar culmea că nu intrau unii în alții cum fac caprele la mine-n țară 🙂

Camden e un loc pe care musai trebuie să-l vizitezi dacă ajungi în Londra. Lasă Big Ben-ul și du-te în Camden! De fapt e o stradă plină de magazinașe cu suveniruri, iar clădirile sunt super colorate și decorate. O să observi oameni care mai de care mai diverși și o explozie multiculturală. Tre să ai un pic nervi de oțel dacă te deranjează aglomerația, dar tocmai ăsta e farmecul acestui loc. Și uite aici o galerie foto cu lumea de-acolo, la ceas de seară.

Cea mai circulată stradă se termină cu o piață al cărei specific este mâncarea tradițională. Spun asta pentru că am trecut pe lângă tarabe pline de mâncare specifică diverselor regiuni ale lumii. N-am fost în viața mea într-o piață care să miroasă atât de bine de la atât de multe și diverse mirodenii. Nu mi-au ajuns nările să inspir tot de-acolo și o să înnebunești de cum intri și o să ți se usuce gura de poftă! Trebuie doar să descoperi tu ce-ți place mai mult. Recomand să-ți iei o jumătate de zi sau chiar o zi întreagă ca să vii aici!

Eu am urcat deasupra pieții la Lockside Bar & Kitchen să mă alcoolizez un pic cu prietenii.

Processed with VSCOcam with hb1 preset

Pfoai, nu cred că am băut decât o bere Desperados și m-am amețit ca vaca de-am căzut peste bar. Noroc că m-au prins fetele alea drăguțe de la bar, deși voiau să mă mănânce. Dar nu doar pentru fetele drăguțe de la bar vă recomand locul, ci și pentru atmosferă. E tare fain să stai pe terasă și să te uiți la oamenii care mișună, adulmecând printre tarabele din piață, sau pur și simplu să te bucuri de muzica de jazz, funky ce se aude din boxele DJ-ului care mixează live acolo. Deși e multă lume și destul de aglomerat, te înțelegi de minune cu ceilalți și nu trebuie să mugi ca vaca doar ca să te audă lumea. Iar ca prețuri, o bere draft se învârte undeva în jurul sumei de două lire. Alea la sticlă sunt ceva mai scumpe și ajung chiar și până pe la patru lire.

Royal Quarter Cafe

Processed with VSCOcam with m5 preset

Fomistă cum sunt din naștere, m-am gândit să împărtășesc cu voi locurile pe unde am păpăcit și băut, în Londra. Știu că de cele mai multe ori ne întoarcem super-mega obosiți din plimbările de peste mări și țări și n-apucăm decât să mâncăm pe grabă, dar e important totuși să găsești și niște locuri faine, unde să-ți tragi sufletul și să te bucuri de un prânz bun.

Nu sunt adepta localurilor frecventate de turiști. Încerc să găsesc locuri care să mă facă să mă simt ca o vacă de-a locului. Să nu fie nici aglomerat dar nici dosit într-un gang de unde n-o să mai ieși în viață prea curând. Și primul loc fain pe care l-am găsit a fost imediat după ce am văzut că Regina nu e acasă și a trebuit să-mi schimb planurile. Mă dureau deja copitele, voiam să ajung și la nea Big Ben, dar mi s-a făcut o foame de nu mai vedeam bine. Așa că am ocolit un pic și am continuat drumul pe lângă Buckingham Palace, pe Spur road și apoi pe Buckingham Gate. La un moment dat, la parterul unei clădiri care despică drumul în două, am găsit Royal Quarter Cafe.

Dacă e cu Royal, atunci e bine. Am intrat și am văzut că e o atmosferă liniștită, puțini turiști și un loc simpluț dar de bun gust. M-am așezat la o masă lângă priză (btw, să nu vă uitați adaptoarele de priză, sau să vă cumpărați), mi s-au umezit ochii când am aflat că aveau Wi-Fi și am deschis meniul.

Processed with VSCOcam with m5 preset

Aici se servește micul dejun oricând și are toate varietățile și combinațiile posibile de ouă. Au chiar și varianta vegetariană cu ouă ochiuri pe toast cu humus, baby spinach, ciuperci la grătar, roșii uscate și pesto la vreo 9.50 lire. Au și o gamă variată de sandwich-uri cu prețuri cuprinse între 6 și 9 lire, diverse meniuri printre care am văzut chiar și Falafel (la 6.95), dar dintre toate vă recomand (așa cum mi-au fost și mie recomandate) pastele Linguine cu Somon afumat la 9.95. Sunt absolut delicioase. Și dacă vrei să te saturi, e bine să știi că mâncarea te poate costa undeva între 8 și 10 lire. Apoi băuturile. O cola e 2.75, un cappuccino 2.95, fresh-ul de portocale e 3.95 sau ceaiul 2.95. N-am observat băuturi alcoolice dar nu mi-a lipsit lucrul ăsta. Iar prețurile sunt cele de acum două săptămâni 🙂

E un loc tare fain, nu m-am grăbit să-mi reiau traseul căci mi-a plăcut atmosfera, iar oamenii sunt foarte serviabili. Chiar dacă nu sunt cele mai mici prețuri, dar nici cele mai scumpe, recomand locul pentru că mâncarea este bună și nu e un loc aglomerat încât să simți că trebuie să mănânci cât mai repede ca s-o iei din loc. Am zăcut ca vițica pe scaun cât am putut de mult și apoi am luat-o iar la pas. Pentru că de-acolo poți să-ți continui drumul până la Victoria Sreet, faci stânga și ajungi fix la Westminster Abbey!

Trebuie să-i mulțumesc lui Iani că m-a adus aici. Mi-a plăcut tare mult! 🙂