Skirt Bike 2015

DSC_0064-2

Ieri am fost plimbată cu bicicleta prin București. Nu, nu s-a îndoit, răilor! Nu-s chiar așa de grasă! Plus că Dragonul Roșu are vreo 3 tone și nu se rupe el așa ușor.

Am profitat de Skirt Bike în primul rând ca să mă plimb nestingherită prin București cu bicicleta. Apoi pentru a vedea cât mai multe fete cochete. Am fost și anul trecut și am legat niște prietenii noi. Anul ăsta au fost câteva mii de femei care au s-au plimbat de la Palatul Copiilor până la Femei pe Mătăsari. Circulația a fost oprită, iar poliția și jandarmeria s-au asigurat de bunul mers al coloanei de bicicliste. Câteva claxoane de la oameni care iarăși au fost deranjați de la treburile lor duminicale extrem de importante, dar nimeni nu a dat vreo atenție.

La Femei pe Mătăsari, aglomerație în fum de mici, pardon, de burgeri. Miile de participante și participanți și-au făcut cu greu loc prin talciocul de acolo. Prima oară când vin aici, dar aglomerația foarte mare nu m-a ținut pe loc prea mult timp. Asta pentru că deja nu mai puteai să admiri fetele pe biciclete și n-aveam cum să-mi mai fac poze cu ele și apoi pentru că venisem cu alte așteptări. Visam la o zonă boemă, retrasă, un București interbelic, fete cochete, domni distinși. Din păcate, aglomerația intensă și ideea comercială de bază a festivalului arată că avem nevoie de mult mai multe evenimente de genul ăsta în București.

Nu-i nimic, o alee mai încolo, trei fete frumoase foc m-au hrănit cu cireșe proaspete care mi-au dat puteri noi și am luat-o din loc într-o plimbare liniștită către casă.

Dar m-am gândit la o chestie. Ce-ar fi dacă femeile ar renunța la rochiile alea pompoase și incomode pe care le poartă la petreceri și nunți și s-ar îmbrăca cum s-au îmbrăcat fetele ieri la Skirt Bike. Cam cât de frumos ar da în poze, ha? 🙂

Cel mai bun desert din lume!

Processed with VSCOcam with f2 preset

Pentru vaci leneșe ca mine (scuzați pleonasmul) s-au inventat supermarket-urile. Locul ăla divin de unde iei totul aproape gata preparat. Așa că azi m-am dus și eu ca vaca să-mi iau ceva de papa de la Lidl și am crezut că leșin când am văzut că au cel mai bun desert din lume!

Prima oară am păpat desertul ăsta acum vreo 3 ani în Bulgaria (la Golden Fish, pe stânga la vreo 5 km de Vama Veche). Apoi, acum vreo doi ani în Grecia, în Thassos. Nu era masă la care să nu cer desertul ăsta!

Mă refer la înghețata de iaurt. Vă jur că nu există pe lumea asta înghețată mai bună și mai cremoasă ca cea de iaurt. Evident că mi-a fost lene să mi-o fac singură, dar acum e gata preparată și o găsiți la Lidl cu 10 lei cutia de juma de kil. Au specialități grecești, iar eu cum abia ce m-am întors din Grecia, n-am rezistat tentației. Am găsit și țațichi la 6 lei și e incredibil de bună. Mai adăugați o pită d-aia ciubaca sau ciabatta la 1 leu și totul e Dumnezeu pe pământ!

Acum, revenind la desert, să vă spun cum se servește!

Processed with VSCOcam with f2 preset

Peste minunăția aia de înghețată de iaurt se scurge ușor miere și apoi se presară nuci pisate. După care se ia o linguriță și se leșină cu ea în gură. Înghețata de la Lidl vine deja cu un sos de caramel și nuci înăuntru, dar pentru mine niciodată nu-i de-ajuns.

Pe bune, trebuie s-o încercați și să-mi spuneți ce părere aveți! Pfoai, eu mă duc să-mi mai pun o porție!

Care este cea mai bună muzică?

DSC_0643

M-am întristat ca vaca ieri când am auzit de B.B. King. Asta pentru că vaca de mine ascultă și muzică atunci când călătorește și nimic nu sună mai bine pe lumea asta decât jazz-ul și blues-ul. Și mi-am adus aminte când am fost eu în noiembrie, anul trecut, la cel mai bun club de jazz din Europa, Ronnie Scott’s Jazz Club.

Clubul se află în Londra, în cartierul SOHO. E cotat ca fiind cel mai bun club de jazz deoarece aici vin cele mai mari nume din lumea jazz-ului și bineînțeles și pentru că am fost eu acolo. Chiar dacă am ajuns la 55 de ani de la deschidere. Iar numele vine de la unul dintre co-fondatori care a fost și un adevărat jazz man.

Cum ai trecut pragul, te întâmpină o atmosferă intimă, slab luminată, pereți căptușiți în culoarea roșie sau vișinie și multe portrete alb-negru ale jazz men-ilor. Eu am făcut ochii mari de tot, odată pentru că îi recunoșteam pe câțiva dintre ei și apoi pentru că am aflat că era 40 de lire intrarea (cu meniu inclus, mese confortabile, fițe). Dar am aflat că poți urca la etaj unde intrarea e doar 7 lire. Diferența este că poți să mănânci doar niște sandwich-uri, iar băutura ți-o cumperi singur de la bar. În rest, în ambele săli ai parte de muzică jazz live!

Ce mi-a plăcut e că la intrare am fost întrebată dacă am chef de vorbă sau nu. M-am simțit ofensată în primă fază, vă dați seama, adică eu cel mult trag un muget de apreciere la adresa artiștilor, dar nu vorbesc. De fapt, întrebarea ți se pune ca să știe unde vei fi așezat la masă. Mai în spate (pentru cei care au limbariță) sau în față (pentru cei care trebuie să tacă din gură). Wow! Mi s-a părut o chestie foarte tare de mi-am ciulit imediat urechile. Adică există un loc pe lumea asta unde se impune respectul pentru un artist muzician? Da, există. Și chiar dacă locul s-a umplut până la refuz (unii au preferat să stea și în picioare), nimeni nu a scos vreun cuvânt.

Prețurile sunt obraznice ca-n Londra. O colicică e 2.80 euro (sticlă d-aia mică), dar când i-am spus că nu vreau gheață mi-a umplut un pahar de 500 cu o sticlă de cola, mi-a mai desfăcut o sticlă ca să completeze și mi-a cerut 3.20 euro. Restul de cola a aruncat-o. Sacrilegiu! Oricum, prețurile le puteți afla și de pe site.

E un loc pe care musai trebuie să-l vizitezi dacă treci prin Londra. A fost unul dintre cele mai frumoase momente de anul trecut, chiar dacă abia acum vorbesc despre el. Și ce-mi pare rău e că Bucureștiul a pierdut tradiția pub-urilor de jazz live, așa cum ne obișnuisem în anii trecuți. Dar uite că vă dau o mostră de cum sună la Ronnie, dacă vă e dor de un jazz live.

Palaios Panteleimonas, sau un altfel de Pantelimon

DSC_0004

Încă-mi sunt cornițele prin Grecia. Asta pentru că mi-am amintit ce bine am mâncat în sătucul ăsta minunat, Palaios Panteleimonas.

Pantelimon ăsta, e un sătuc din apropierea muntelui Olimp și arată foarte bine deoarece oamenii de-aici și-au dat seama că pot face o afacere din chestia asta. Nu e un sătuc tradițional și original grecesc, totul are scop comercial aici, dar nu-i nimic, pentru că te simți bine aici. După ce m-am pierdut pe străduțe, ciulindu-mi urechile și mijind ochii de vacă la fiecare pas, mi s-a făcut o foame groaznică. Așa că m-am luat după alți oameni și am ajuns în ”centru”, lângă biserică, unde ai vreo 3 restaurante și o terasă. Nici n-ai nevoie de mai mult.

Am mâncat aici de-mi venea să leșin și tot nu voiam să mă opresc. Niște dovlecei pane gătiți de Dumnezeu, cartiofiori prăjiți veniți la țanc și un țațichi fresh cu cea mai bună pită din toată Grecia. N-am să uit pita de-aici niciodată. Absolut delicios și recomand din toată inima să vă abateți pe aici. Chit că veniți singuri sau vă alegeți un tur-operator, trebuie să vă asigurați că sătucul ăsta e în program.

Și v-am mai spus ce liniște era acolo? De-ți venea să te întinzi la soare lângă pisici? Mda, atât de liniște era. Hai gata, că iar mi se face poftă!

Acest articol a fost scris in infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat deTurismMarket.comin parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA (www.lamonzashop.ro) si Art & Craft(www.artandcraft.ro)

Iar aici, puteți să vedeți un album întreg de poze din excursia #GreekExplorer.

Sufăr de Palaiokastritsa

DSC_0289

Mda, m-am îmbolnăvit de Paleocastriță, sau cel puțin așa sună numele unui sătuc din nord-vestul insulei Corfu. Probabil unul dintre cele mai frumoase locuri din mama Greția.

Trezită cu noaptea-n cap, am moțăit în autocar și m-am trezit brusc pe țeavă. Pardon, pe plajă. Dar jur pe cornițele mele că brusc am făcut ochii mari ca de vacă și mai că am văzut la orizont corabia Black Pearl și Jack Sparrow gesticulând cu sabia într-o mână și cu sticla de rom în cealaltă. Asta pentru că locul ăsta aduce mai degrabă a Caraibe, decât a Grecia.

Și fiindcă e weekend și aveți timp să vă faceți planuri, vă spun clar că Palaiokastritsa e musai pe lista voastră de vizitat și chiar de făcut plajă, dacă ajungeți pe insula Corfu. Dar vă recomand să faceți asta un pic în extrasezon, căci locul e mult mai plăcut când e pustiu. Altfel o să vă înghesuiți fundul printre alți turiști.

DSC_0297

Acest articol a fost scris in infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat de TurismMarket.comin parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA (www.lamonzashop.ro) si Art & Craft(www.artandcraft.ro)

Iar aici, puteți să vedeți un album întreg de poze din excursia #GreekExplorer.

Vaca la Fortăreață

DSC_0183

Noh, am uitat să vă spun că atunci când ajuneți în Corfu, musai să vizitați și Vechea Fortăreață a orașului.

Dacă veniți cu mașina sau autocarul de-a lungul coastei, o s-o vedeți cu siguranță, iar vechiul templu grecesc (care de fapt nu-i decât o biserică ridicată de englezi pe la 18zeci și ceva) dă un aer de autenticitate locșorului.

Intrarea te costă 4 euro și nu ai nevoie de o taxă specială pentru a fotografia sau a filma. Și cel mai mult merită pentru priveliștea minunată pe care o ai de sus, de lângă far, asupra întregului oraș Corfu.

Pe mine m-o bătut un pic vântul printre urechiușe, dar m-am simțit excelent!

DSC_0200

Acest articol a fost scris in infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat de TurismMarket.comin parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA (www.lamonzashop.ro) si Art & Craft(www.artandcraft.ro)

Iar aici, puteți să vedeți un album întreg de poze din excursia #GreekExplorer.

Vaca Verde @ Corfu

20150420_174905-2

Pfoai, nu știu cum și ce să vă spun mai repede despre Corfu. Poate faptul că m-am îndrăgostit de cum mi-am pus copitele jos din autocar și m-am bucurat de lumina perfectă pentru poze? 🙂

Dacă n-ați fost până acum în Corfu, atunci e musai să faceți asta anul ăsta. Dacă ați mai fost, sunt sigur că o să vreți să mai mergeți.

E locul unde o vițea ca mine își menține zâmbetul pe botic fără efort. Asta pentru că e genul de oraș care te îndeamnă la explorare, să te pierzi pe sutele de străduțe, să descoperi că te-ai învârtit în cerc, să ți se conecteze telefonul la WI-FI-ul terasei la care ai stat mai devreme, deși nu mai știi să ajungi acolo și câte și mai câte.

Iar când obosești, nu-i nimic. Ai destule terase liniștite unde poți să zaci și să te bucuri de un frappe și să papi niște țațichi cu pâinică d-aia bună și totul te duce undeva la un maxim de 4-5 euro. E un oraș incredibil de frumos și îmi pare o combinație extrem de reușită între Veneția și Cuba sau Havana. Asta din cauza balcoanelor din fier forjat. Și în plus de asta, ăsta-i farmecul Greciei. Fiecare oraș e diferit și are un stil diferit. Mi-am dat seama că mi-ar plăcea să trăiesc într-un oraș turistic, asta pentru că oamenii fac orice ca să aibă un oraș cât mai atrăgător, iar grecii au reușit din plin cu Corfu.

Cum ajungi acolo? E simplu, într-o zi ești acolo. Te urci frumușel în mașină și în vreo 12-14 ore ești acolo (dacă pleci din București). Ieși pe la Giurgiu/Ruse și poți s-o iei ori pe la Veliko Tarnovo sau prin Sofia. Ai parte de autostrăzi și în Bulgaria, dar și în Grecia. Iar în Grecia, autostrada o plătești pe bucăți, gen, o medie de 3 euro pentru 30 de km, cred. Apoi o să ai nevoie de feribot care te mai costă și ăla vreo 20 de euro (sau 10 euro dacă ești cu motorul).

Pentru o vacanță perfectă, v-aș sugera următorul program. Vă opriți o seară în Salonic, cel mai european oraș din Grecia. Plin de terase, agitație, oameni și locuri faine, n-o să vă opriți din poze și vizitat. Iar aici, la Pastagio, am găsit locul unde poți să-ți iei ditamai sanvișul baghetă cu 2 euro, iar cola e 80 de cenți!!! A doua zi puteți pleca spre Ioannina, un alt oraș superb din Grecia pe care musai trebuie să-l includeți pe lista voastră de vizitat. Când o să vă beți cafeaua la terasele de aici, vă asigur că o să vreți să stați vreo 2 zile și pe-aici ca să descoperiți tot ce-are de oferit.

Dacă nu aveți mașină, atunci ar fi varianta avionului, dar nu vi-o recomand. Asta pentru că nu există zboruri directe, ci doar cu escale și durează la fel de mult ca și cu mașina. Nu mai spun că te costă de te rupe. Asta m-a asigurat Sorin de la Airline Travel. Așa că cel mai bine e să apelați la o agenție de travel care să vă ofere cel mai bun pachet (chit că e cu autocarul sau cu avionul). Iar mai jos puteți să apelați la agenția care m-a plimbat pe mine prin locurile astea minunate. Iar aici, puteți să vedeți un album întreg de poze din excursia #GreekExplorer.

Acest articol a fost scris in infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat de TurismMarket.com in parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA (www.lamonzashop.ro) si Art & Craft(www.artandcraft.ro)

Meteora, o altă planetă!

DSC_0081

Ioi, zici că am aterizat ca vaca pe altă planetă, așa mă simt! Parcă aș fi în Avatar, zău. Dar nu, sunt de fapt în Grecia, la Meteora, unul dintre cele mai spectaculoase locuri de pe planetă.

Meteora cică înseamnă ”mijlocul cerului”, dar la cât de grăsană sunt eu și stâncile astea la un loc nu cred că rezistăm prea mult în aer. Cu toate astea, mi s-au dat cornițele pe spate de cât de frumos e aici. Formațiunile astea stâncoase cică s-au format acum zeci de milioane de ani, pe vremea când nu exista nici o vacă pe pământul ăsta. În schimb era foarte multă apă care la un moment dat s-a mutat cu casa de-aici și au rămas aceste sedimente calcaroase. Striațile lor provin din frecarea cu apă, aer sau expunerea la temperaturi foarte înalte.

Oricum ar fi, probabil sunt singura văcuță din lume care a escaladat aceste stânci. Și vă recomand cu toată căldura mea să vă mișcați fundurile până aici. Chit că veniți cu mașina personală sau vă cumpărați o excursie (detalii în josul articolului), într-o zi sunteți aici. Dacă dispuneți de timp, v-aș sugera să faceți o bună parte din drum pe jos. Și să nu vă uitați camera foto!

Pentru cei care nu se mulțumesc cu puțin, există două direcții turistice aici. Ori ajungi pentru alpinism sau pentru nenumăratele peșteri care-ți stau la dispoziție, ori pentru turismul religios, zona fiind împânzită de nenumărate mânăstiri cocoțate pe stânci. Vei găsi destule suveniruri atât sus, cât și la baza muntelui. Asta ca să nu se supere prietenii când te întorci acasă cu mâna goală.

Ca să vă mai stimulez puțin, vă las să vedeți un mic clip filmat pe drumul de întoarcere.

Acest articol a fost scris in infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat de TurismMarket.com in parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA (www.lamonzashop.ro) si Art & Craft(www.artandcraft.ro)

Un nou membru în familie

 

IMG_20150427_154829

Noh, el este Mandarin și l-am cules dintr-o piață de flori din Grecia. Mai exact din Leptokaria, la un colț de stradă. Era înghesuit printre alți portocali, măslini și alte plante vedete. El era un pic mai gras așa că l-am salvat de-acolo 🙂

Face numai mandarine d-alea mici și drăguțe și un alt motiv pentru care m-am împrietenit cu el este pentru că ne asortăm de minune. Seara când ieșim în oraș o să se uite lumea la noi ca la stele 🙂

A costat 15 euro. Nu știu cât costă în țară, dar mi se pare un preț bun. Trebuie udat (nu foarte mult) cam odată pe săptămână și să stea cât mai multe ore în lumina soarelui. Poate să stea și în casă sau afară în grădină (dacă ai unde). Deocamdată o duce bine, să vedem mai încolo cât de mult se mai îngrașă ;))

Vă rog să-i urați ceva lui Mandarin, de bun venit! 🙂

Iar în zilele ce urmează o să vă povestesc pe unde m-am plimbat eu prin Grecia și prin ce insule mi-am arătat cornițele 🙂

 

Acest articol a fost scris in infoturul “#GreekExplorer: Corfu, Evia si Grecia Continentala” organizat de TurismMarket.com in parteneriat cu agentia de turism TrampTravel.ro si cu sprijinul Nikonisti.ro, TravelWithaSmile.net, LAMONZA (www.lamonzashop.ro) si Art & Craft(www.artandcraft.ro)

 

Vaca Verde la E3 by Entourage

VV la E3-0134

 

Sunt o vițică liniștită din fire, caut locuri unde să mă tolănesc ca vaca și să zac liniștită fără să mă deranjeze nimeni. Și dacă găsesc un loc unde să fiu servită și tratată cum trebuie, atunci nu mai vreau nimic.

Am găsit săptămâna trecută E3 by Entourage pe Floreasca. Am zis că dacă o să-mi deschid vreodată un restaurant, o să fac o cameră de lounge, unde lumea să se retragă după ce papă tot. Asta pentru că de multe ori stau foarte chinuită la masă, indiferent de restaurant sau cât de scump e.

La E3 asta m-a atras din prima. Confortul. Adică au niște canapele unde poți să te trântești și să nu te mai ridici de-acolo. Mai papi, mai iei o pauză, mai sorbi din sucure, limo sau vin, etc. Locul în sine e foarte fain și în timpul zilei se aude jazz la un volum perfect încât să poți purta o conversație cu cineva fără să fii nevoit să mugi ca disperata (ca în multe alte locuri).

Ca prețuri e în zona medie, obișnuită. E Floreasca, dar nu te sperii de meniu. Pastele alea patru brânzici din poză au costat 27 de lei, iar colicica ajunge până în 10 lei. Așa că merge să-ți petreci aici o după-amiază liniștită, sau mai multe, de ce nu.

Oamenii care vin aici sunt foarte faini. Ziua vin mai mult fetele ca fetele, iar seara (în special în weekend), locul se transformă într-un fel de social club, unde fiecare e atent cum se îmbracă și cum arată. Păcat că poate deveni extrem de aglomerat, dar nu e ca și cum cineva dansează aici și n-ai avea loc. 🙂

Dau 4 vaci din 5 și vouă vă recomand să-i treceți pragul cel puțin odată. Și luați un taxi, că în zonă mai e un pic și mașinile vor parca unele peste altele. 🙂